• Follow Emanuel Pope on WordPress.com
  • Enter your email address to subscribe to this blog and receive notifications of new posts by email.

    Alătură-te altor 1.101 de urmăritori

Cu fiecare…

26 februarie

Am o rugaminte si cu asta ar fi tb sa incep fiecare episod din podcast. Am mai facut acest apel si el este afisat si pe site ul podcastului, cred, cumva, am si uitat unde. Dar poate ca nu am fost destul de explicit si sper din toata inima ca macar de data asta sa fiu auzit si crezut 100 in suta. Acest podcast nu e pt mine, sau mai precis, nu numai pt mine. Imaginati va ca ne aflam toti intr o singura barca in mijlocul unor ape de necuprins. Aceasta imagine si ar tb sa fie deajuns. Acum, nici urma de briza. Avem cate ceva, acolo, improvizat, care aduce cu niste panze. Avem si resurse, hrana si apa, dar suntem numai noi acolo, cativa, deja plictisiti de noi insine si suntem, cum e si firesc, doritori de vocea altor oameni, de iubire si de uscat. Un destin crud, dar si bland ne a dat insa posibilitatea sa regasim pamantul visat cu ajutorul poeziei. Cu fiecare poezie pe care o recitam in micuta noastra barca zeii se arata binevoitori si sufla asupra destinelor noastre cu putere. Cu fiecare poezie suntem deci mai aproape de taramul visat. Haideti sa ne fim aproape si trimiteti mi poeziile dvs. Nu tb talent de recitator, cum nu am nici eu, nici macar nu tb musai sa fie poeziile dvs. Ati citit ceva ce v a placut, luati telefonul, inregistrati va, dar fara fond muzical (zeii fac urat la muzica fara copyright, culmea) si trimiteti mi fisierul audio mp3 pe adresa pope.emanuel@ gmail com. cu mentiunea „Pt podcast”. Haideti sa navigam cu toate panzele sus! Haideti sa nu mai fim timizi si rusinati cu alcatuirea noastra. Avem nevoie de poezie si ea exista. Tb numai sa i dam voce. Vocea este a dvs! Desigur va exista si un oarece filtru, dar pe cuvant de onoare ca acest filtru nu va fi unul de care sa ne rusinam impreuna si nu ne va aduce regrete!

P.S. o sa mi spuneti, iata, si a gasit si manechinul asta momentul de poezie, acum cand suntem ingrijorati de razboi si moarte. Da, si aveti dreptate. Manechinul, care e un om ca si dvs, acum si a gasit momentul. Acum, in pofida inlantuirilor si grijilor,  tocmai acum, haideti sa vorbim despre ce n am fi crezut nici noi ca se poate. Poate e un semn! Cine stie?! Incercarea merita!

https://emanuelpopesiinvitati.com/2022/02/27/ep-161-haideti-sa-navigam-cu-toate-panzele-sus/

%d blogeri au apreciat: